Diagnostic

În cazul în care diagnosticul de hipospadias pe care îl are băieţelul dumneavastră, nu a fost stabilit în urma examenelor ecografice efectuate înainte de naştere , diagnosticul s-a pus la naştere de către medicul neonatolog, sau, mai târziu, de către medicul pediatru, după examinarea penisului și scrotului băiețelului.

După aflarea acestui diagnostic , întrebarea firească la care vreţi să aflaţi răspuns este: Ce este de fapt hipospadiasul?

Hipospadiasul este o malformaţie congenitală a uretrei şi penisului, iar în cazurile grave, şi a pielii care înveleşte testiculele (scrotul), malformaţie  care constă în prezenţa următoarelor anomalii anatomice*:

• Deschiderea uretrei la exterior ( meatul uretral extern ) nu se află la vârful penisului ( glandul ), aşa cum trebuie să fie în mod normal. La copii cu hipospadias, meatul uretral extern poate fi  situat:

- pe faţa inferioară ( ventrală ) a penisului
- la nivelul scrotului ( în acest tip de hipospadias scrotul este împărţit în două jumătăţi printr-un şanţ vertical, în care se află situat meatul uretral extern)
- la nivelul perineului [porţiunea anatomică aflată între scrot şi orificiul de evacuare a intestinului gros ( anus )]

• Pielea care acoperă glandul ( prepuţul ) nu îl înconjoară complet, aşa cum trebuie să fie în mod normal. La copii cu hipospadias, prepuţul  acoperă doar faţa superioară (dorsală) a glandului,  având aspectul unui acoperiş. În cazuri rare, la copiii cu hipospadias distal**, prepuţul poate fi dezvoltat normal , înconjurând complet glandul (hipospadias cu prepuţ intact)

• Penisul nu este drept când se întăreşte ( erecţie ),  aşa cum trebuie să fie în mod normal. La unii copii cu hipospadias distal, şi la toţi copii cu hipospadias proximal , penisul este îndoit ( încurbat ) în jos ( ventral ). În cazul în care  gradul de încurbare a penisului este mare  această încurbare este vizibilă şi  când penisul se află în repaus.

• Scrotul nu este la acelaşi nivel între cele două jumătăţi (dreaptă şi stangă), aşa cum trebuie să fie în mod normal. La unii copii cu hipospadias peno- scotal şi la toţi copiii cu hipospadias scrotal sau perineal, scrotul prezintă între cele în două jumătăţi un  şanţ vertical (bifiditate scrotală), în care se află penisul încurbat. În plus, fixarea scrotului nu se face doar sub penis cum este normal. La aceşti copii cu hipospadias proximal şi bifiditate scrotală fixarea scotului este şi lateral de baza penisului sau chiar deasupra acestuia (transpoziţie scrotală ).

Clasificarea actuală a hipospadisului

Cunoaşterea clasificării actuale a hipospadiasului este necesară deoarece în funcţie de tipul de hipospadias se stabilesc gravitatea hipospadiasului, tehnicile chirurgicale de rezolvare şi numărul de operaţii necesare, precum şi riscul de complicaţii postoperatorii.

Clasificarea modernă a hipospadiasului se face în funcţie de poziția anormală a meatului uretral extern.

Tipurile de hipospadias sunt cuprinse în două mari grupe:

• Hipospadias distal
• Hipospadias proximal

Sub denumirea generică de hipospadias distal, sunt grupate toate tipurile de hipospadias în care meatul uretral se situează între vârful glandului şi jumătatea feţei ventrale a penisului. În funcţie de locul în care se află meatul uretral extern, în aceată grupă sunt cuprinse următoarele tipuri de hipospadias:

• Hipospadias glandular

• Hipospadias subcoronar

• Hipospadias penian distal

• Hipospadias mediopenian

Aceste tipuri de hipospadia reprezintă 80 % din totalul cazurilor de hipospadias şi sunt considerate forme uşoare , rezolvarea lor fiind mai uşor de realizat printr-o singură operaţie, cu un risc de complicaţii mai scăzut.

În grupa hipospadias proximal sunt cuprinse tipurile de hipospadias în care meatul uretral extern este situat între mijlocul feţei ventrale a penisului şi anus:

• Hipospadias penian proximal

• Hipospadias penoscrotal

• Hipospadias scrotal

• Hipospadias perineal

Tipurile de hipospadias cuprinse în această grupă reprezintă 20% din totalul cazurilor de hipospadias. Sunt considerate forme grave deoarece se asociază frecvent cu încurbare peniană severă, penis mic, bifiditate şi transpoziţie scrotală. Această asociere creşte complexitatea tratamentului chirurgical, care de cele mai multe ori necesită două intervenţii chirurgicale, şi implicit riscul crescut de complicaţii.

La unii copii cu hipospadias glandular, prepuțul poate fi dezvoltat complet în jurul glandului, mascând poziția anormală a meatului uretral extern (hipospadias cu prepuţ intact). În această situație diagnosticul se poate pune doar după decalotarea glandului (retragerea prepuțului în spatele glandului). Neefectuarea acestei manevre întârzie diagnosticul de hipospadias.

Tot cu ocazia consultului pediatric au fost evidenţiate şi alte posibile anomalii care însoţesc hipospadiasul: criptorhidia (necoborârea în scrot a unuia sa a ambelor testicule) şi penisul mic precum şi hidrocelul (prezenţa de lichid în jurul testicolului) sau hernia inghinală.

Exemple de hipospadias:

După vizita la medicul pediatru, ultima etapă înainte de operaţie este reprezentată de alegerea unui chirurg specializat în chirurgia hipospadiasului. 

Pentru a face această alegere aveţi mai multe surse de informaţii: medicul pediatru care v-a consultat băieţelul, discuţii directe cu părinţii care au copii care au avut hipospadias, forum-uri pe internet sau site-uri ale unor chirurgi cu preocupări în domeniul chirurgiei hipospadiasului. Personal consider că aceste site-uri reprezintă o bună sursă de informare, în măsura în care prezintă într-un spaţiu public, detalii legate de spitalul unde operează, numărul de operaţii pe an, rezultatele obţinute precum şi activitatea periodică de informare teoretică şi practică pe care o desfăşoară, pentru a fi la curent cu ultimele progrese pe plan internaţional în domeniu.

Aceste informaţii vi le ofer şi eu pe acest site deoarece , aşa cum v-am spus anterior , consider că este bine să puteţi alege în deplină cunoştinţă de cauză, chirurgul care îl va opera pe băieţelul dumneavoastră şi implicit spitalul şi data operaţiei.

Contactul direct cu cel care ar urma să vă opereze copilul trebuie să vă confere siguranţa că aţi luat decizia corectă!

La această consultaţie, la care este bine să puneţi toate întrebările care vă frământă, dumneavoastră trebuie să fiţi informaţi în detaliu despre:

• tipul de hipospadias şi anomaliile anatomice existente

• modalitatea de rezolvare ( tehnicile chirurgicale, şi numărul de operaţii necesare )

• complicaţiile posibile, riscul apariţiei lor în cazul băieţelului dumneavoastră, recunoaşterea lor şi modalitatea de rezolvare.

• data operaţiei

• pregătirea copilului înainte de operaţie

• îngrijirea copilului după operaţie

• controalele după operaţii

• toate costurile aferente (operaţia pentru hipospadias, controalele postoperatorii şi operaţia pentru rezolvarea unor eventuale complicaţii)

În cazul în care, la sfârşitul consultaţiei, aveţi totuşi reţineri legate de operaţia băieţelului dumneavoastră, este bine să obţineţi o a doua opinie de la un alt chirug supraspecializat în chirurgia hipospadiasului. Ulterior decizia este în mâinile dumneavoastră!

Dorinţa mea este ca atunci când îmi incredinţaţi băieţelul pentru operaţie , să aveţi deplina convingere că aţi făcut alegerea potrivită pentru viitorul copilului dumneavoastră.

* În cazul în care doriţi informaţii privind anatomia organelor genitale externe la bărbat , accesaţi pagina Acasă a site-ului www.Chirurgia-Penisului-si-Uretrei.ro